Galerie Foto: Dream Theater & Devin Tonwsend Live at Arenele Romane București - 29.05.2022

Salutare de la Mare!

Ei bine dragii moșului, după mai bine de doi ani, am reușit și eu să ajung la primul concert. Și anume printr-o foarte mare sau mică întâmplare, acesta a fost Dream Theater & Devin Townsend Live la Arenele Romane București.

Am ajuns la Arene în jurul orelor 18:30. Coada nu era foarte mare, iar vreo doi inși m-au întâmpinat pe lângă casa de bilete, pentrua-mi vinde niște bilete. Nope.

Aveam altă treabă. M-am dus la casa de bilete, pentru a-mi ridica acreditarea foto. Am ajuns la casă, mi s-au dat patch-ul și brățara, mi s-au prezentat regulile and here we go.

Prima impresie atunci când am intrat, a fost ciudat. De puțină letargie din partea publicului. Parcă se dezobișnuise de aceste minunate adunări. Sincer i eu simțeam cam același lucru. Nu știam exact cum mă voi comporta și nici cum voi simți vibe-ul, dar mai ales eram puțin stresat de cum vor decurge cele 15 minute în care aveam dreptul să fac foto, în fața scenei.

Până una alta, ca să nu mai disec firul în 14 (cum o facem cu toții, doarece mintea aia de maimuță, ce ne spune numai tâmpenii, nu ar îndrăzni să se oprească, neam), am zis să mă duc, să îmi achiziționez jetoane, și desigur după, niște beri. Zis și făcut. Pe lânga asta, eu și tovarășul Andrei, ne-am întânlit cu destul de mulți oameni cunoscuți, am socializat mai stingheri sau mai puțin stingheri, dar în cele din urmă, au început să curgă poantele și glumele.

Desigur în public am recunoscut foarte multe fețe din trupele utohtone. Cei drept dacă vrei să vezi combinația de ritmuri tâmpit de alambicate, solistici nesfârșite și acorduri complexe, Dream Theater și Devin Townsend chiar sunt ĂIA.

Nici nu ne-am învârtit bine pe acolo, că deodată l-am și auzit Nea Devin Townsend pe scenă. A intrat în forță și sincer, a fost exact așa cum mă așteptam să fie. Muzica absolut demențială și incredibila combinație de voce de operă plus stilul metal/progressive, mi-au pus instant sângele în mișcare, făcându-mă să intru în priză. Omulețul era absolut fascinant prin prezența scenică, jovialitatea de care dădea dovadă, cum interacționa cu publicul și desigur poantele pe care le făcea. Mă facea să râd și să zâmbesc, ca un copil tâmp. Energia publicului a început să crească odată cu înaintarea în setlist și asta ma bucurat enorm.

Dupa ce Devin ne-a încântat cu piesele sale vechi și noi, a urmat o mică pauză, în care tehnicienii au pregătit scena pentru titanii Dream Theater. Pe parcursul anilor am tot ascultat muzica lor, dar nu știam exact, la ce să mă aștept live.

A, apropo. În tot timpul ăsta, ne gândeam că o să ne plouă. Aveam și o pelerină de poaie pregătită, dar ma gândeam, ce naiba fac cu aparatul. Îl Bag într-o pungă? The Monkey Mind strikes again, Part II. Nu te-ar lăsa să te distrezi și tu ca omul deloc. Ma rog, hai încă o bere.

Deodată am văzut că s-a aprins o proiecție mișto pe peretele scenei de la Arenele Romane.

Hopa. Urmau să intre băieții. După intro, au apărut în primă fază pe scenă, doar instrumentiștii: John Petrucci (chitară), John Myung (bas), Mike Mangini (baterie), Jordan Rudess (clape) cu o parte instrumentală. Apoi a apărut și vocalistul, inconfundabilul și incredibilul James LaBrie. Aceștia au avut un setlist care nu a inclus hit-uri precum Pull Me Under sau As i Am. Oricum ar fi… show-ul, luminile, prezența scenică și muzica sau contopit într-un tot absolut, care ma ținut în priză până la sfârșit.

Până una alta, ca să nu o mai lungim (prentru că no, “vorba lungă, sărăcia omului“), bagă un un ochi pe galeria foto. Dacă îți plac minunatele poze, poți să dai și Share și Subscribe și ce vrei tu, casă fie bine și sa nu fie rău.

Apropo, minunatul eveniment a fost organizat de minunații oameni de la Maximum Rock România. Sănătate și la mai multe.