eneba.com
Câteva obiceiuri care ți-ar putea afecta creierul - contemporary-establishment

Câteva obiceiuri care ți-ar putea afecta creierul

Creierul este o parte incredibil de importantă a corpului nostru. El ne oferă personalitatea, gândurile, emoțiile, ne permite să interpretăm și să interacționăm cu lumea din jurul nostru.

Este un organ pentru care nu putem obține transplant, așa că este incredibil de important să avem grijă de cel pe care îl avem acum.

Din păcate, există o mulțime de moduri în care putem crea daune creierului, dintre care unele pot fi surprinzătoare. Hai să aruncăm o privire asupra câtorva dintre modalitățile în care un creier poate fi afectat de tâmpeniile pe care le facem zilnic.

Atunci când nu facem exerciții fizice suficient de mult

Ar cam trebui să facem exerciții fizice. Da, este greu, necesită timp și poate pentru unii, poate fi plictisitor, dar avem nevoie de ele. Corpurile noastre au nevoie de mișcare. Se recomandă să facem cel puțin 30 de minute de exerciții fizice moderate pe zi. Dacă asta poate parea o povară, să dedici o jumătate de oră acestu lucru, nu-ți face griji. Reprizele scurte de exerciții pot fi grozave. Poți urca scările în loc să iei liftul. Ridică-te de la birou și plimbă-te. Scoate câinele la plimbare atunci când ajungi acasă.

Există dovezi că exercițiile fizice te ajută la îmbunătățirea memoriei. Este de fept unul dintre puținii amplificatori de memorie dovediți științific. Nu îți face griji că trebuie să urmezi o anumită rutină sau să efectuezi exerciții pe care le urăști; tot ce ar trebui să faci este să fii sigur că transpiri.

Un exercițiu bun pentru asta ar fi unul aerobic. Pe măsură ce îmbătrânim, creierul nostru chiar scade în dimensiune, cu aproximativ 5% la fiecare 10 ani. Exercițiile aerobice sunt grozave pentru a menține ritmul cardiac ridicat și pentru a pompa mai mult oxigen în corp. Pe măsură ce facem exerciții fizice, corpul nostru, produce un factor neurotrofic chimic, derivat din creier, care ajută la combaterea acestei scăderi și la menținerea funcțiilor cognitive.

Țigările alea sunt bune tare

Atunci când fumăm, nu rănim doar creierul; de fapt, dăunăm, aproape fiecărui organ din corpul nostru. Deși deteriorarea acestor organe poate avea un efect și asupra creierului, să ne concentrăm asupra a ceea ce se întâmplă în mod special creierului.

Probabil că nu este o surpriză pentru tine că țigările conțin nicotină, dar știai că nicotina de fapt provoacă schimbări în creierul tău? Este adevarat. Țigările ne inundă creierul cu atât de multă nicotină, încât de fapt acesta începe să construiască mai mulți receptori pentru a gestiona toată treaba. Acm că, creierul nostru are toți acești receptori, dacă nu îi menținem fericiți, atunci vom intra în sevraj și vom vrea să fumăm în continuu.

A avea o mulțime de receptori de nicotină, nu este tot ceea ce se întâmplă cu creierul nostru. Cercetările au arătat că oamenii care fumează, au în medie, un cortex mai subțire decât cei care nu fumează. Acest lucru este important, deoarece cortexul este locul în care creierul procesează memoria, limbajul și percepția asupra lucrurilor. Pe măsură ce cortexul se micșorează, abilitățile creierului din acele zone, scad și ele. Din păcate, problema nu dispare complet după ce te oprești din fumat; mărimea cortexului va fi restabilită, dar nu în totalitate.

Atunci când ne bucurăm de alcool…poate prea mult

Alcoolul are beneficii pentru sănătatea noastră, după cum probabil știi. Poate chiar te gândești la acest lucru, de fiecare dată când faci refilll-ul paharului de vin sau după ce bei un shot. Din păcate, ca în mai multe cazuri, prea mult alcool îți poate dăuna.

Totuși, ce înseamnă prea mult? Studiile arată că două băuturi pe zi este cantitatea maximă care nu dăunează. Dar ce înseamna asta?

elefant.ro

Pentru o bere, înseamnă 340 de ml de fluid, presupunând că berea are cinci la sută alcool în volum. Pentru vin, este de 140 de ml fluide la 12% alcool. Pentru băuturi spirtoase tari ar fi 42 ml. Înmulțește aceste măsuri cu 2 și așa poți vedea cam unde ar trebui să fie limita în fiecare zi.

Deci asta este limita, dar ce se întâmplă cu adevărat dacă treci peste asta?

Sunt multe lucruri care se pot întâmpla dacă bem prea mult. Putem dezvolta hipertensiune arterială, să avem un accident vascular cerebral sau să provocăm leziuni care duc la insuficiență cardiacă. Creierul are nevoie disperată de un flux bun de sânge și constant pentru a funcționa corect. Dacă începem să dam peste cap acet flux prin deteriorarea inimii, atunci creierul nostru va suferi consecințele.

Răsfățându-ne un pic, cu prea mult zahăr

Organismul nostru are nevoie de zahăr, sub formă de glucoză. Creierul, ca organ, are nevoie de multă energie și de zahăr. Jumătate din zahărul necesar organismului ajunge la creier.

Creierul folosește energia din acest zahăr, pentru a alimenta neurotransmițătorii, care facilitează comunicarea în tot creierul și acesta este un lucru fundamental pentru memorie și pentru procesul de învățare. Dacă un creier are un conținut scăzut de zahăr, atunci acele abilități au de suferit. Așa că ar trebui să ne asigurăm că dăm creierului nostru, zahă cu abundență nu?

Nu. Cu părarere de rău, dar nu.

A avea prea mult zahăr în dietă, în virtutea faptului că duce la creșterea în greutate, poate determina organismul să dezvolte o rezistență la insulină. Insulina este un hormon pe care organismul îl flosește pentru a-și regla nivelul zahărului din sânge. De aceea, insulina este atât de importantă pentru persoanele cu diabet. Din păcate, dacă aportul de zahăr provoacă modificări ale nivelului de insulină, atunci asta poate schimba modul în care ceulele utilizează și stochează zahărul. Această schimbare afectează modul în care neuronii folosesc zahărul și prin urmare, modul în care facilitează comunicarea cu creierul.

În cazul în care ești curios, cel mai rău tip de zahăr pe care îl putem consuma, este cel din siropul de porumb, cu conținut ridicat de fructoză. Din păcate, companiile alimentare foosesc acest ingredient în atât de multe tipuri de produse, încât este extrem de dificil de evitat.

În momentul în care ne pierdem nopțile…cam des

Cu toții avem nevoie de somn. Nu putem sări peste. Putem lupta cât putem cu asta, dar în cele din urmă somnul ne va găsi. Din fericire, somnul este un lucru bun; ne ajută să ne formăm noi amintiri și să învățăm, prin crearea unor noi căi în creier. Somnul te ajută, de asemenea la eliminarea toxinelor care se acumulează în creier, în timp ce suntem treji.

Adulții, au nevoie în medie de șapte până la nouă ore de somn.

Din păcate, cerințele vieții intervin și fac somnul să nu pară atât de important. Avem o petrecere mișto, la care trebuie să participăm, proiect de terminat sau un „cârnat” de trebuie să îl bubuim într-un joc video. Putem recupera nopțile nedormite nu? Dacă avem doar câteva ore la activ, se știe că vom avea o zi grea mâine, dar totul se rezolvă maine seară.

Din păcate lucrurile nu stau chiar așa. Această lipsă de somn provoacă daune de durată creierului. Fiecare noapte în care somnul este evitat, este de fapt o altă noapte în care creierul nu își va forma în mod eficient noi amintiri și nu va stoca informațiile necesare.

Despresia poate începe să se formeze, ceea ce poate alimenta și mai mult insomnia. Lipsa somnului, crește și apetitul, ceea ce iîi poate determina pe oameni să mănânce și mai mult (alimente potențial bogate în zahăr de obicei) și să dezvolte forme de obezitate.

Atunci când ne bucurăm cam mult de…iarbă

Iarba (sau canabisul) are multe utilizări. Îi poate face pe oameni să se relaxeze, în ameliorarea durerilo și așa mai departe (le știm cu toții) Din păcate, consumată în exces poate afecta și memoria. Din punct de vedere istoric, cercetările au avut dificultăți în a determina efectele exacte pe care le are canabisul asupra memoriei, dar există ceva efecte.

Aceste efecte sunt deosebit de vizibile cu cât persoana este mai tânără. Studiile au indicat că, creierul expus la canabis, la o vârstă fragedă, continuă să arate un anumit impact, asupra funcțiilor lor gognitive mai târziu în viață. Din fericire, se pare că efectul asupra creierului tânăr nu este permanent. În timp ce adulții tineri, văd o funcție cognitivă redusă în timpul utilizării frecvente, reducerea se diminuează odată ce consumul este încetat.

Statul în casă

Știai că petrecerea timpului cu familia și prietenii este important pentru creierul tău? Este adevărat. A fi social, poate fi de ajutor creierului și poate scădea riscul de demență. Cum funcționează? A avea interacțiuni sociale pozitive îmbunătățește sănătatea mintală, îmbunătățind astfel și perspectiva noastră și reducând riscul de depresie, despre care se știe cu siguranță că are un efect negativ asupra creieruli. Interacțiunea activă cu oamenii ajută, de asemenea, la îmbunătățirea memoriei și a altor abilități cognitive.

Ceea ce este și mai bine este dacă asociezi implicarea socială cu activitatea fizică. Plimbările în parc, participarea la o oră de sport la sală sau vizitarea unui muzeu îți permite să te implici social și să îți atingi obiectivele din punct de vedere a mișcării fizice. Doi în unu…”ca cafeaua„!

Acest tip de implicare socială îți menține creierul activ. O minte activă este cheia combaterii demenței. Se suspectează că persoanelor în vârstă le este mai greu să facă diferența dintre gândirea activă și visarea cu ochii deschisi, ceea ce poate duce la slăbirea funcțiilor cognitive. Odată cu socializarea, se câștigă noi amintiri, se împărtășesc noi informații, iar atunci când dormim, creierul nostru poate asimila aceste date și poate forma noi conexiuni.

Asta nu înseamnă că ar trebui să fim mereu activi social, desigur. Timpul liniștit de acasă poate avea o valoare extraordinară. Dar asigură-te că exista un echilibru.

eneba.com