Până de curând, conflictele internaționale au avut loc la sol, în aer și pe mare..bine încă se mai întâmplă asta.

Oricum ar fi, lumea virtuală devine din ce în ce mai mult folosită, pe post de armă. În arena online, atacatorii pot implemeta programe malmware, pot analiza sisteme digitale și pot fura informații cu caracter sensibil, din spatele monitorulu.

Tehnicile folosite în războaiele cibernetice, evoluează cu pași rapizi. Iată câteva chestii sinistre despre tărâmul luptei computerizate.

Guvernele sunt încurajate să investească în arme A.I.

În conflictele armate, deciziile trebuie luate rapid. Timpii de reacție sunt foarte importanți, atunci când viețile oamenilor sunt în joc. Dacă liderii militari doresc să concureze în era razboiului tehnologic, trebuie să dezvolte sisteme de arme A.I. În caz contrar riscă să fie „paralizați de complexitatea luptei.„

Într-un raport din 2021, Comisia Națională de Securitate, a sfătuit guvernul SUA să investească în arme conduse de algoritmi, Comisia A.I. este formată dintr-o mână de experți politici și experți în thenologie. Asta include fostul CEO Google Eric Schmidt și viitorul CEO Amazon Andy Jassy.

De mulți ani, principalul obiectiv al armatei americane a fost hardware-ul. S-au specializat în tancuri, avioane și nave. Dar în curând, susțin experții, SUA s-ar putea găsi inferioară tehnologic față de rivalii săi. Dacă se întâmplă asta, ei riscă să fie copleșiți de țări precum China și Rusia. Se spune ca ambele țări lucrează la arme autonome avansate.

Criticii spun că guvernul SUA, se îndreaptă, către o cursă a înarmărilor A.I., ale caror consecințe ar putea fi dezastruase. Profesorul Noel Sharkey de la Campaign To Stop Killer Robots a numit raportul „șocant și înfricoșător„. El a avertizat că sfatul comisiei „ar putea duce la proliferarea armelor A.I., luând decizii autonome, cu privire la țintele pe care să le doboare.”

Stuxnet, arma digitală care a paralizat Iranul

În vara anului 2010, lucrătorii IT din Iran au rămas perlecși de comportamentul computerelor lor. Dispozitivele continuau să se crash-uiască și să se restarteze, iar și iar, Nimeni nu-și putea da seama de ce. Apoi o firmă de securitate din Belarus, a descoperit un malmware ascuns în sistem.

Calculatoarele iraniene căzuseră victime lui Stuxnet, prima armă digitală din lume. Experți în securitate cibernetică, nu văzuseră niciodată așa ceva. În loc doar să dăuneze sofware-ului computerelor, Stuxnet a reușit să provoace daune, echipamentelor fizice. A pătruns în sistem și a făcut mașinăriile să o ia razna.

Se crede pe scară largă, că arma cibernetică devastatoare, a fost creată de oficialii americani și israelieni. Pe lângă faptul ca a deteriorat sistemele IT ale iranului, a avut un impact sever asupra dezvoltării nucleare a țării. În 2009, Stuxnet a infectat centrala nucleară Natanz, din centrul Iranului. A sabotat echipamentul, determinând defectarea în mod repetata a centrifugelor. O centrifugă, este tub cu pale, de mare viteză, care se rotește și este utilizată pentru tratarea uraniului gaz. Oficialilor iranieni le-au luat luni de zile pentru a-și da seama ce se întâmplă. În total centrala a pierdut 984 de utilaje.

Califatul Cibernetic al Statelor Islamice

Statul Islamic este alarmant de priceput la categoria internet, pentru un grup terorist. Se știe că extremiștii provoacă haos online. Mai multe personalități occidentale s-au găsit ca țintă, a unor atacuri cibernetice ISIS. În 2014, hackerii au deturnat contul de Twitter ale forțelor de apărare americane CENTCOM. Au folosit contul pentru a răspândi propagandă și a amenința oficialii militari.

Un an mai târziu, aripa high-tech ISIS – Califatul Cibernetic Unit – a susținut că a furat informații personale a peste 2000 de persoane.

Majoritatea dintre ei, locuitori SUA. Mai târziu în acel an s-au lăudat că au piratat date guvernamentale sinsibile. Califatul a lansat ceea ce a pretins că sunt numele,locațiile și datele de contact a peste 1500 de angajați guvernamentali. De asemenea, au furat informații de pe cărțile de credit ale mai multor înalți oficiali.

Armata electronică siriană

Armata Electronică Siriană excelează la capitolul fake news și dezinformare. Se spune că grupul este format din susținători tineri, cunoscători de tehnologie, a președintelui Bashar al-Assad. Sunt cunoscuți pentru hacking-ul site-urilor de știri. De asemenea aceștia sunt cunoscuți pentru ceea ce ei numesc „denaturare a faptelor” din mass media occidentală.

Armata Electronică a apărut pentru prima oară în 2011, atacând dușmanii guvernului sirian, pe rețelele de socializare. Acțiunile lor timpurii au inclus spam-ul paginilor de Facebook ale președinților SUA și al Franței de la acea vreme, Barac Obama și Nicolas Sarkozy. În 2013, hackerii din Orientul Mijlociu au lansat un zvon pe Twitter că ar fi avut loc o explozie la Casa Albă. Acest lucru a provocat o cădere temporară a bursei americane. Mai recent Electronic Army a fost acuzată, că a ascuns spyware în aplicațiile mobile cu tematică coronavirus.

WannaCry, atacul Ransomeware care a lovit NHS

WannaCry a fost atacul cibernetic global care a lovit peste 200.000 de computere în 2017.

Malmware-ul de anvergură, a avut un impact sever asupra Serviciului National de Sănătate (NHS) al Marii Britanii, împreună cu companiile spaniole și sistemele IT din întreaga lume.

Similar atacului de la Spitalui Dax din Franța, hackerii au blocat computerele și au cerut plata pentru deblocarea lor. Creatorii din spatele WannaCry au cerut 300 USD (230GBP) în Bitcoin înainte de a debloca sistemele.

În total se spune că WannaCry a costat sistemul de sănătate de stat al Marii Britanii, 121 de milioane de dolari (92 de milioane de lire sterline). Atacul a blocat sistemele IT a peste 80 de trusturi de spitale NHS. În săptămâna atacului, 19.000 de întânliri au trbuit să fie anulate. La acea vreme NHS a pierdut 26 de milioane de dolari (72 de milioane de lire sterline) pentru a-și restaura sistemele IT. Guvernul britanic fusese avertizat cu un an mai devreme despre consecințele îngrozitoare al unui atac cibernetic asupra NHS. Departamentul de sănătate publică, a fost condamnat pentru că nu a luat măsuri de securitate suficiente.

Hackerii vizează serverele de e-mailuri Microsoft

În 2021, serverele de e-mail Microsoft au fost vizate de ceea ce un expert în securitate cibernetică a descris drept a fi „literalmente cel mai mare hack pe care l-a vazut”. Se spune că Hafnium, un grup de hackeri cu legături în China, s-a infiltrat în serverele de mesagerie ale unor sute de mii de companii. Hackerii au folosit tehnici fără precedent, pentru a-și forța intrarea în sisteme.

Microsoft a nunțat hack-ul pe 2 martie 2021. Compania a lansat actualizări de software pentru a proteja utilizatorii, de atacuri. Dar chiar înainte ca Microsoft să-și lanseze actualizările, un al doilea val de hackeri a apărut, dornici de acțiune. Experții estimează că zece grupuri de hackeri, exploatează punctele slabe ale sistemului Microsoft. Criminalii cibernetici piratează grupurile de e-mail, indiferent de instituție sau de locație.

Companii, școli, spitale și chiar orașe, s-au trezit ca ținte ale atacatorilor anonimi.

Chiar în timp ce citim acest articol, astfel de atacuri sunt încă în desfășurare. Obiectivele hackerilor sunt neclare, iar mii de servere sunt încă vulnerabile. Experții în securitate cibernetică, au descris-o ca fiind, drept odesfășurare „foarte rără” de forțe.