De ce sunt filmele din cinema din ce în ce mai nasoale?

De ce sunt filmele din cinema din ce în ce mai nasoale?

S-a vorbit și s-a văzut în ultimii ani, declinul filmului Hollywoodian și filmului în ansamblu. Totul în zilele noastre este o reimaginare, un reboot sau un remake. Hollywood-ul a devenit o buclă de feedback aparent infinită care regurgitează niște copii a altor copii. Acesta este un refren pe care îl auzim de ceva vreme. Nu este nimic nou.

În primul rând daca nu l-ai văzut deja, consultă discursul lui Steven Soderbergh la Festivalul Internațional de Film de la San Francisco 2013 despre starea cinematografiei. El intră în foarte multe detalii despre răspunsul la întrebarea noastră.

Mai exact el subliniază modul în care marile studiouri au considerat că merită doar să producă și să lanseze filme mari, umflate, pline de acțiune, decât filmele mai mici, mai ieftine și mai personale. Matematica este puțin confuză, dar vom încerca o simplificare a problemelor majore din lumea filmului de astăzi.

Pe de altă parte, pentru un film de 20 de milioane de dolari, un studio ar putea cheltui 50 de milioane de dolari pe publicitate. Pare o gramadă de publicitate (și chiar este), dar cheltuirea grămezii de bani pe reclame este una din puținele moduri prin care studiourile pot încerca să controleze piața volatilă din zilele noastre. Acum, acest film ar trebui să câștige 140 de milioane de dolari, ceea ce este o sumă a naibii de mare pentru un film de 20 de milioane de dolari. Așa că poți vedea cum, în ochii studiourilor, are sens să rămână la marile blockbuster-uri și numai la marile blockbuster-uri.

Abonează-te la NewsLetter-ul nostru aici – https://bit.ly/3qnCL6m

Dar ceea ce este ciudat este că, în America, spre exemplu „Iron Man 3” a încasat doar 394 de milioane de dolari. Celelalte două treimi au venit de la casele de bilete straine. Și aici se află cea mai mare amenințare pentru filmul de la Hollywoood. Ca regulă, filmele mari strâng 70% din banii din străinătate și doar 30% din SUA.

Aceasta ar putea fi o problema, deoarece așa numitele filme americane, trebuie acum să raspundă publicului internațional, în special celor din China și Rusia. Potrivit lui Maureen Callahan de la New York Post, „Ceea ce călătorește cel mai bine sunt filmele cu dialog minim, puțină specificitate culturală și efecte speciale spectaculoase.”

Deci ce înseamnă asta pentru filmele majore în viitorul apropiat? O mulțime de filme Sci-fi și super eroi plini de steroizi, stupide, cu intrigi incoerente și personaje unidimensionale. Reeșaoparea de filme și personaje pe care le vedem din ce în ce mai des în ultimul timp, de care deja nu prea ne mai pasă.

Acum asta, nu trebuie neaparat să fie un lucru rău. Prin acest sitem, Christopher Nolan și-a făcut filmele sale Batman, și „Man of Steel” a fost destul de ok. Dar în afară de doua trei producții pe care le putem numi, problemele vin din alte locuri. Se pare că un pericol real se află în China, care are cote de import ce limitează numărul de filme americane care pot fi vizionate la 21 de filme pe an.

Cu toate acestea, coproducând filme cu companii chineze studiourile ocolesc aceste restricții și accesează piața chineză. Aceste oferte, precum cea care a ajutat la producerea „Iron Man 3” să zicem, sunt în esență un pact cu diavolul.

depositphotos.com/

Lăsând la o parte politica internațională, acordul „Iron Man 3” a dat aprobarea scenariului guvernului chinez și a dus la un conținut modificat, specific Chinei, în film. Una peste alta, acesta este un compromis la o scară fără precedent. Studiourile și-au vândut sufletele, sau ce a mai rămas din ele, pentru a mai face un ban în plus din est.

Cum afectează acest lucru un membru obișnuit al Generatiei Y? Probabil că îi plac aceste succese uriase. Se crează un trend de a vedea filme proaste supraumflate. Și care este costul real aici? Ce este cu adevarat în joc?

Într-una dintre cele mai răspândite forme de mass media, nu există și nu va exista un strigăt de luptă, pentru că aceasta generație să se unească. Nu mai există lipici cultural. Nu există reprezentări adevărate sau provocatoare. Fiecare personaj devine o bucată de pâine albă, albită chimic, plină de aditivi.

Dar poate nu căutăm o provocare în cinema. Poate că nu mai vrem asta. A trăi în lumea reală este destul de provocator. „Lasă-mă să mănânc floricele, să beau apă cu zahăr și să văd o groază de explozii și acțiune fără sens și dialog cât de cât coerent.” Probabil asta este mentalitatea creată de majoritatea acestor filme.

Și așa, se pierde ceva fundamental. Acesta este limbajul comun.

De exemplu când vorbești cu cineva într-un bar sau la un party și îi place același film ciudat, mic, nișat…asta este o validare automată de ambele părți. Sau cel puțin este un bun început de conversație. Este o scurtătură culturală.

Este o experiențp de legatură în care cele două parți, nu au trebuit să fie împreună pentru a o împărtăși acum.

Pe de alta parte, a vorbi despre “The Dark Knight” să spunem, nu te face special sau interesant sau cineva cu care să simt nevoia să am o conversație. (să ne înțelegem mie persoanal îmi place “The Dark Knight” dar trebuie să vedem lucrurile obiectiv.)

Toată lumea iubește acest film și aproape toată lumea l-a vazut. Se poate la fel de bine să vorbești despre parizer feliat sau sarmale. Cu toate acestea filme cu supereroi (proaste) vor continua să fie făcute.

Dacă mă uit puțin în urmă văd agitație, ignoranță și fericire spontană și trecătoare. Dar când sunt sincer cu mine din punctul de vedere al unui film, îmi amintesc de „Donie Darko” cu drag sau poate de „Die Hard 1” sau Batman-ul lui Tim Burton. Poate poți crede că este cam trist, dar cred că este o dovadă al impactului pe care l-au avut aceste filme asupra mea, cum mi-au modelat copilaria și inceputul maturității.

Și asta este și miza: intruchiparea și expresia culturii tineretului.

Ceea ce este destul de trist este să realizezi că după toate probabilitătile, niciunul dintre aceste filme, nu ar putea fi facut astăzi, cel puțin nu de un studio. Niciunul dintre aceste filme nu ar mai vinde la scarp largă.

elefant.ro

Ușor, ușor se pierde esența filmului care poate influența pozitiv. Filmele care sunt în special făcute pentru și depre tineri, devin un limbaj comun, pe care îl vorbesc toți copii din inimă. Acest tip de limbaj este ceea ce ar putea fi pierdut într-un viitor foarte apropiat.

Dacă toate filmele devin reclame pentru Google frumos colorate și jurnale de călătorie chineze, ce vom mai putea împărtăși? Ce inside jokes, mai putem găsi? Cât de greu va fi să relaționam unul cu celalalt din acest punct de vedere? Și cum va fi formată și definită tinerețea noastră pentru generațiile viitoare? Sper că nu ca niște propagandisti chinezi cu influențe leftiste, ofensați de tot, cu o pelerină roșie, care sunt stagiari pentru Google.

Pentru colaborări in domeniile fotografie, social-media și graphic-design vizitează Alternative Digital Media, și hai să stabilim primii pași.

eneba.com

Lasă un răspuns